Cancelaria Federală de la Viena spune că Austria își menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și a subliniat că nu este o chestiune de politică de partid, ci una de politică de securitate. Este informația transmisă de jurnaliștii ziarului german Die Tageszeitung, care au întrebat dacă există vreo schimbare în atitudine, după ce Parlamentul European (PE) a solicitat Consiliului să aprobe aderarea celor două țări până la sfârșitul anului 2023.
„Deși Bulgaria și România ar trebui să adere la spațiul Schengen, potrivit unei majorități din Parlamentul European, Austria se opune în continuare acestei idei cu un argument bine cunoscut”, notează ziarul Die Tageszeitung.
Într-o rezoluție adoptată în urmă cu două săptămâni, legislativul european subliniacă ambele țări – atât România, cât și Bulgaria – au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen.
Parlamentul European a adoptat o rezoluţie bazată pe o petiţie depusă de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.
Totodată, rezoluţia cere Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen din ianuarie 2023 și să găsească mecanisme de compensare.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, inițiatorul proiectului de rezoluție din Parlamentul European privind aderarea la Schengen, a declarat pentru GÂNDUL că ceea ce s-a întâmplat în PE este un pas foarte important pentru România, punctând că este pentru prima dată când Uniunea Europeană vorbește despre încălcări de tratat, de discriminări, despre compensații pentru pagubele economice și cele de mediu suferite urmare unei astfel de situații.
„Este un mesaj foarte dur pe care Parlamentul European, cea mai democrată instituție a UE, îl transmite cancelarului Austriei, Karl Nehammer. Este un text bazat pe niște lucruri semnalate de noi într-o petiție pe care am depus-o în luna ianuarie.
Și este pentru prima dată când Uniunea Europeană vorbește despre încălcări de tratat, de discriminari la care sunt expuși, de compensații pentru pagubele economice pe care această situație le produce și pentru pagubele de mediu. Dacă va ține sau nu Nehammer cont de aceste lucruri, vom vedea. Noi, ca societate civilă, suntem pregătiți. Punem tot timpul răul înainte și avem un plan pe care îl vom pune în aplicare în continuare.
Este un pas important pentru că se spune adevărul, adică nu ne mai ascundem după niște fraze pompoase care nu spun nimic. Spunem adevărul, au avut loc lucruri grave care s-au întâmplat și care țin de respectarea tratatelor. Uniunea Europeană este o uniune bazată pe reguli, pe tratate, pe legislație, pe principii. Nu este pe bunul plac al unui sau altuia”, a spus fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, pentru Gândul.
Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura țară din UE care s-a opus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
Pentru Viena, însă, aparent, protecția frontierelor nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.
Publicația germană trece în revistă și evenimentele care au avut loc după ce Austria a blocat, la 8 decembrie 2022, accesul României în Schengen, urmărind interese electorale ce ţin de politica internă.
Apeluri la boicotarea companiilor austriece, convocarea ambasadorului la București, critici din partea a jumătate din Europa au urmat votului dat de guvernul austriac care nu se aștepta la astfel de reacții, potrivit hotnews.ro.
„Recenta rezoluție din Parlamentul European a arătat, de asemenea, cât de singuratic este guvernul federal de la Viena în această privință”, remarcă Die Tageszeitung.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a cerut despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună pentru prejudiciul adus economiei românești.
În timp ce europarlamentarul român Eugen Tomac, din partea PPE, coleg de partid cu Partidul Popular Austriac (ÖVP), a calificat veto-ul drept o „palmă nemeritată” pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari.
„Guvernul austriac a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai ÖVP, trimitea majoritatea migranților în Austria”, mai notează ziarul german.
Problema migrației „ilegale” a fost deja tema dominantă a Partidului Popular condus de Nehammer în cele patru alegeri regionale. Strategia de a câștiga voturi de la partidul de extremă-dreapta FPÖ nu a funcționat însă pentru ÖVP.
Partidului cancelarului austriac a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.
În toamna anului viitor, Austria va organiza alegeri parlamentare, iar în sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc – iar ÖVP ar fi în cel mai bun caz un partener minor.
Rezoluţia adoptată de Parlamentul European a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
„Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară pentru întreprinderile și populația din cele două țări din punct de vedere social și economic”, potrivit Parlamentului European.
Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen.
Deputații europeni notează că ”întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane”.
În plus, față de prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul menționează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene.
Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creșterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an”, potrivit eurodeputaților.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative și nejustificate” adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen și să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.
Eurodeputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE”, se mai arată în rezoluțiaadoptată miercuri de PE.